Florin ACHIM, Florin-Dorian COJOACĂ, Silviu PĂUNESCU
1.Introducere
Pe plan mondial, încă din secolul al XVI-lea au fost delimitate pădurile cu funcții de producție de cele cu funcții de protecție (Rucăreanu 1967). În țara noastră, primele reglementări de protecție specială au vizat pădurile necesare apărării naționale (Legea 57/1935). După anul 1948, când amenajarea pădurilor a devenit obligatorie, s-au pus bazele, într-o concepție unitară, primului sistem de zonare funcțională a pădurilor, acesta fiind oficializat prin Hotărârea Consiliului de Miniștri (H.C.M) nr. 114 din 23 ianuarie 1954: „Criterii pentru zonarea şi gospodărirea funcțională a pădurilor“. Potrivit acestor criterii, pădurile au fost împărțite în grupe şi zone astfel:
a) Grupa I – păduri cu rol de protecție deosebit, cu următoarele zone:
– Zona I: păduri de protecție a apelor;
– Zona II: păduri de protecție a solului contra eroziunilor;
– Zona III: păduri de protecție contra factorilor climatici dăunători;
– Zona IV: păduri de interes social;
– Zona V: păduri monumente ale naturii şi rezervații.
b) Grupa a II – a – păduri de producție şi protecție.
Din anul 1954 şi până astăzi, criteriile de zonare funcțională s-au îmbunătățit continuu în funcție de rezultatele cercetărilor științifice în domeniu (Popescu-Zeletin 1973, Giurgiu & Pătrăşcoiu 1978, Giurgiu & Dissescu 1987, Giurgiu 1982, 1988, 1994), aceste criterii fiind oficializate de fiecare dată prin elaborarea de Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor (edițiile 1959, 1969, 1980, 1986, 2000). La stabilirea criteriilor s-a avut în vedere polifuncționalitatea pădurilor, principiul gospodăririi lor funcțional – diferențiate, precum și noile obiective ecologice, economice și sociale.
Ultima revizuire a Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor a avut loc în anul 2000 (aprobate prin Ordinul nr. 1672/07.11.2000 al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului), însă prevederile acestora, în special cele referitoare la sistemul de zonare funcțională, nu au fost implementate în practica curentă de amenajarea pădurilor, decât cu mici excepții. În continuare, pentru încadrarea arboretelor pe grupe, subgrupe și categorii funcționale, s-au folosit prevederile Normelor tehnice de amenajarea pădurilor elaborate în anul 1986, aprobate prin Ordinul nr. 444/15.11.1986 al Ministerului Silviculturii, încadrare revizuită ulterior, în anul 1987, prin Normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor (Ordinul nr. 251/23.10.1987 al Ministerului Silviculturii).
Diversificarea și multitudinea obiectivelor de protejat și a serviciilor de realizat, în special cele ce țin de ocrotirea genofondului și ecofondului forestier, de conservarea și ocrotirea biodiversității, reflectate în țelurile de protecție la nivelul unităților de amenajament (unitate amenajistică, subunitate de gospodărire ș.a.) au impus adoptarea unui nou sistem de zonare funcțională a arboretelor.
Astfel, prin Ordinul nr. 766/23.07.2018 al Ministerului Apelor și Pădurilor se înlocuiește sistemul zonării funcționale prevăzut în Normele tehnice de amenajarea pădurilor din anul 2000, sistem care, așa cum am precizat anterior, nu a fost implementat în practica amenajistică până în prezent, decât cu mici excepții.
2.Modificări în sistemul românesc de zonare funcțională
Ordinul Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 766 din 23 iulie 2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, păstrează împărțirea pădurilor țării în cele două mari grupe funcționale (grupa I: păduri cu funcții speciale de protecție și grupa a II – a: păduri cu funcții de producție şi protecție), însă aduce schimbări importante, atât în ceea ce privește subgrupele și categoriile funcționale din grupa I, dar și în privința categoriilor din grupa a II-a. Modificările țin cont de evoluția conceptelor moderne privind funcțiile pădurii (Kohm et Franklin 1997, EC 2002, Seidl et al 2007,Gustafsson et al 2012, Zandersen & Termansen 2012, Soliveres et al 2016, Brockerhoff et al 2017,Yoshida et al 2017, Felipe-Lucia et al 2018, Bončina et al 2019, Heinrichs et al 2019).
Comparativ cu zonarea funcțională prevăzută în Normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor din anul 1987, prin ordinul mai sus amintit s-au adus următoarele modificări, privind criteriile de încadrare a arboretelor pe grupe, subgrupe și categorii funcționale (tab. 1):
Grupa I. Păduri cu funcții speciale de protecție
Subgrupa 1.1. Păduri cu funcții de protecție a apelor, funcții predominant hidrologice
– denumirea subgrupei a fost completată cu sintagma ,,….funcții predominant hidrologice”;
– categoria funcțională 1.1.a (TII) include doar ,,arboretele situate în perimetrele de protecție a izvoarelor, a zăcămintelor și surselor de apă minerală și potabilă”. Pentru ,,arboretele situate în perimetrele de protecție a resurselor de apă industrială” s-a introdus o categorie funcțională nouă 1.1.i (TIII). În vechea zonare, categoria funcțională 1.1.a includea ,,arboretele din perimetrele de protecție a izvoarelor, zăcămintelor și surselor de apă minerală, potabilă și industrială (TII)”. Prin această diferențiere, în arboretele situate în perimetrele de protecție a resurselor de apă industrială (TIII) este permisă reglementarea procesului de producție, pe când în cele situate în perimetrele de protecție a izvoarelor, a zăcămintelor şi surselor de apă minerală și potabilă (TII), se menține regimul de conservare, fiind excluse de la reglementarea procesului de producție;
– categoriile funcționale 1.1.b, 1.1.c, 1.1.d, 1.1.e și 1.1.g nu au suferit modificări;
– categoriile funcționale 1.1.f și 1.1.h au suferit modificări doar în ceea ce privește intensitatea funcției de protecție, în sensul că ambele sunt, în prezent, în TIII, în care este permisă recoltarea produselor principale, prin tratamente intensive; în sistemul de zonare funcțională din anul 1987, categoria funcțională 1.1.f era încadrată în TIV iar categoria funcțională 1.1.h, în TII;
– categoria funcțională 1.1.i- Jnepenișurile din jurul golurilor alpine (TII) are corespondent în categoria 1.3I – Jnepenișuri (TI) din subgrupa 1.3- păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici naturali sau antropici, funcții predominant climatice. S-a avut în vedere polifuncționalitatea arboretelor respective raportat la factorii climatici. Se poate constata că prin noua zonare funcțională, jnepenișurile vor fi încadrate în SUP E – Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii, unde, potrivit legii, este interzisă exploatarea de masă lemnoasă.
Tab. 1.1.1. Corespondenta între zonarea funcțională din normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, ediția 1987, și cea din ordinul ministerului apelor și pădurilor nr. 766/23.07.2018. Grupa I – Păduri cu funcții speciale de protecție – Subgrupa 1.1. – Păduri cu funcții de protecție a apelor, funcții predominant hidrologice
| Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, 1987 | Ordinul MAP nr. 766/23.07.2018 | Obs. | |||||
| CatF | Denumire | TipF | CatF | Denumire | TipF | ||
| 1.1.a | Păduri situate în perimetrele de protecție a izvoarelor, zăcămintelor şi surselor de apă minerală, potabilă sau industrială, aflate în exploatare sau aprobate, delimitate pe baza studiilor de specialitate avizate de M. Silviculturii. | T II | 1.1.a | Arboretele situate în perimetrele de protecție a izvoarelor, a zăcămintelor şi surselor de apă minerală şi potabilă | T II | Poate fi încadrată si la 1.1.i, după caz | |
| 1.1.b | Păduri de pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare, existente sau aprobate şi al lacurilor naturale. | T III | 1.1.b | Arboretele situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare şi naturale | T III | ||
| 1.1.c | Păduri de pe versanții râurilor şi pâraielor din zonele montană și colinară care alimentează lacurile de acumulare, existente sau a căror amenajare a fost aprobată, situate la distanța de 15 km până la 30 km în amonte de limita acumulării, în funcție de volumul lacului și suprafața sa, de transportul de aluviuni și de torențialitatea bazinului. | T IV | 1.1.c | Arboretele situate pe versanții râurilor şi pâraielor din zonele montană, de dealuri şi colinare, care alimentează lacurile de acumulare şi naturale | T IV | ||
| 1.1.d | Păduri din Lunca şi Delta Dunării (ostroave şi maluri fără zonă dig-mal), precum și benzile de pădure constituite dintr-un rând de parcele de-a lungul râurilor neîndiguite, în măsura în care nu reduc secțiunile de scurgere a apelor sub limita necesară. | T IV | 1.1.d | Arboretele din Lunca şi Delta Dunării (ostroave şi maluri fără zona dig-mal) şi cele situate în lunca râurilor neîndiguite | T IV | ||
| 1.1.e | Pădurile situate în albia majoră a râurilor, în măsura în care nu reduc secțiunile de scurgere a apelor sub limita necesară și pădurile de protecție a malurilor cursurilor de apă, inclusiv a celor din regiunea de munte. | T III | 1.1.e | Arboretele situate în albia majoră a râurilor | T III | ||
| 1.1.f | Pădurile situate în zona dig-mal din lunca Dunării şi luncile râurilor interioare, în măsura în care nu reduc secțiunile de scurgere a apelor sub limita necesară. | T IV | 1.1.f | Arboretele situate în lunca râurilor interioare şi în zona dig-mal din Lunca şi Delta Dunării | T III | Trece din TIV in TIII | |
| 1.1.g | Pădurile din bazinele torențiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajare a pădurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice. | T III | 1.1.g | Arboretele din bazinele torențiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajarea pădurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice | T III | ||
| 1.1.h | Benzile de pădure constituite din unități amenajistice întregi, din jurul izvoarelor captate pentru alimentarea cu apă a păstrăvăriilor sau situate pe versanții direcți ai păstrăvăriilor, în cazul în care este periclitată stabilitatea izvoarelor sau există pericolul inundării păstrăvăriilor prin scurgerea apelor pluviale de pe versanți. Benzile de pădure respective se stabilesc prin studii de specialitate întocmite cu ocazia reamenajării pădurilor sau separat şi se aprobă de Ministerul Silviculturii. | T II | 1.1.h | Arboretele de protecție a izvoarelor care constituie surse de alimentare cu apă a păstrăvăriilor şi arborete situate pe versanții direcți ai păstrăvăriilor | T III | Trece din TII in TIII, respectiv din conservare (SUP M) in producție | |
| CatF: categorie funcțională, TipF: tipul funcțional, Obs: observații |
Subgrupa 1.2. Păduri cu funcții de protecție a terenurilor și solurilor, funcții predominant pedologice
– denumirea subgrupei a fost completată cu sintagma ,,….funcții predominant pedologice”;
– categoriile 1.2.a, 1.2.c, 1.2.e, 1.2.f, 1.2.g, 1.2.h, 1.2.i, 1.2.j și 1.2.l nu au suferit modificări;
– la categoria funcțională 1.2.b (TII) se vor încadra doar subparcelele limitrofe obiectivului de protejat, față de precedenta zonare în care se încadrau parcelele întregi;
– la categoria funcțională 1.2.d (TII) se încadrează ,,arboretele din jurul marilor construcții hidrotehnice, pe o rază minimă de 200 m”, față de precedenta zonare în care se încadrau arboretele ,,pe o rază minimă de 50 m”;
– la categoria funcțională 1.2.k arboretele sunt încadrate în tipul funcțional TIII față de precedenta zonare în care erau încadrate în tipul funcțional TIV;
Tab. 1.1.2. Corespondenta între zonarea funcțională din normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, ediția 1987, și cea din ordinul ministerului apelor și pădurilor nr. 766/23.07.2018. Grupa I – Păduri cu funcții speciale de protecție – Subgrupa 1.2. – Păduri cu funcții de protecție a terenurilor şi solurilor, funcții predominant pedologice
| Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, 1987 | Ordinul MAP nr. 766/23.07.2018 | Obs. | ||||
| CatF | Denumire | TipF | CatF | Denumire | TipF | |
| 1.2.a | Pădurile situate pe stâncării, pe grohotișuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 de grade, iar cele situate pe substrate de fliş, nisipuri sau pietrișuri cu înclinare mai mare de 30 grade. | T II | 1.2.a | Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrișuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice | T II | |
| 1.2.b | Pădurile constituite din parcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi căilor ferate normale, în zone cu relief accidentat (terenuri cu pante mai mari de 25 grade şi pericol de alunecare). | T II | 1.2.b | Arboretele constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi căilor ferate normale, din zonele cu relief accidentat situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25 grade şi cu pericol de alunecare | T II | Se trece de la încadrarea la nivel de parcela la cea de subparcela |
| 1.2.c | Benzile de pădure din jurul golurilor alpine, cu lățimi de 100-300 m, constituite cu ocazia lucrărilor de amenajare a pădurilor în funcție de panta și natura terenului, precum și de starea de vegetație a pădurilor respective. | T II | 1.2.c | Arboretele/Benzile de pădure din jurul golurilor alpine | T II | |
| 1.2.d | Pădurile din jurul construcțiilor hidrotehnice și industriale pe o rază minimă de 50 m, în funcție de pericolul de eroziune și de alunecare a terenului. | T II | 1.2.d | Arboretele din jurul marilor construcții hidrotehnice, pe o rază minimă de 200 m, în funcție de pericolul de eroziune şi de alunecare a terenului | T II | S-a majorat raza minima de la 50 m la 200 m și s-a înlocuit sintagma ,,în jurul construcțiilor hidrotehnice” cu ,,în jurul marilor construcții hidrotehnice” |
| 1.2.e | Plantațiile forestiere executate pe terenuri degradate. | T II | 1.2.e | Plantațiile forestiere de pe terenuri degradate | T II | |
| 1.2.f | Păduri situate în zonele de formare a avalanșelor și pe culoarele acestora. | T II | 1.2.f | Arboretele situate în zonele de formare a avalanşelor şi pe culoarele acestora | T II | |
| 1.2.g | Păduri situate pe nisipuri mobile. | T III | 1.2.g | Arboretele situate pe nisipuri mobile consolidate | T III | |
| 1.2.h | Păduri situate pe terenuri alunecătoare. | T II | 1.2.h | Arboretele situate pe terenuri alunecătoare | T II | |
| 1.2.i | Păduri situate pe terenuri înmlăștinare permanentă, de pe terase, lunci interioare, Lunca și Delta Dunării. | T II | 1.2.i | Arboretele situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă | T II | |
| 1.2.j | Benzile de pădure cu o lățime de 100-300 m, din jurul minelor la suprafață și carierelor, stabilitate în raport cu pericolul de eroziune. | T II | 1.2.j | Benzi de pădure din jurul exploatărilor de suprafață a resurselor minerale | T II | |
| 1.2.k | Pădurile situate în zonele de carst. | T IV | 1.2.k | Arboretele situate în zonele de carst | T III | Se trece din TIV in TIII |
| 1.2.l | Pădurile situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la punctul 1.2a. | T IV | 1.2.l | Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2.a | TIV | |
| CatF: categorie funcțională, TipF: tipul funcțional, Obs: observații |
Subgrupa 1.3. Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici naturali sau antropici, funcții predominant climatice
– denumirea subgrupei a fost completată cu sintagma ,,….funcții predominant climatice”;
– la categoria funcțională 1.3.a (TII) sunt incluse ,,arboretele din stepă și silvostepă cu condiții grele de regenerare….”, în care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, față de precedenta zonare care includea doar ,,arboretele de stepă, cele de la limita dintre stepă și silvostepă…. “(T III), în care se reglementa producția;
– categoria funcțională 1.3.b include numai arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie, cu condiții grele de regenerare (TII) și are corespondent, în precedenta zonare, categoria funcțională 1.3.c păduri de stejari din zonele de câmpie supuse regimului de conservare (TII). Se observă că nu există o echivalență perfectă între cele două categorii funcționale (actuala și corespondenta ei precedentă), acestea diferențiindu-se prin: categoria funcțională actuală include doar arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie situate pe stațiuni de bonitate inferioară (considerate ca fiind stațiunile cu condiții grele de regenerare), pe când categoria funcțională corespondentă din zonarea precedentă include toate speciile de stejari (stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gârniță, cer, gorun etc.), din zona de câmpie, indiferent de bonitatea stațională, respectiv de condițiile de regenerare;
– categoria funcțională 1.3.c include doar arboretele de stejar pufos și brumăriu, din silvostepă, cu condiții grele de regenerare (TII) și are corespondent, în precedenta zonare, tot categoria funcțională 1.3.c păduri de stejari din zonele de câmpie supuse regimului de conservare (TII); și în acest caz se observă faptul că nu există o echivalență perfectă între cele două categorii funcționale (actuala și corespondenta ei precedentă), acestea diferențiindu-se prin: categoria funcțională actuală include doar arboretele de stejar pufos și brumăriu din silvostepă și stepă, în care nu s-a realizat regenerarea naturală prin tratamente intensive, pe când categoria funcțională corespondentă din zonarea precedentă, include toate speciile de stejari (stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gârniță, cer, gorun etc.) și întreaga zonă de câmpie (înțeleasă, posibil, ca zonă geomorfologică ce include etajele fitoclimatice de stepă, silvostepă și câmpie forestieră), indiferent de situația regenerării naturale; de aceea, în zonarea actuală a mai fost introdusă o nouă categorie funcțională, 1.3.n arborete de stejar pedunculat din zona de câmpie (TIII), ce are corespondent în precedenta zonare, tot categoria funcțională 1.3.c păduri de stejari din zonele de câmpie supuse regimului de conservare (TII), cu următoarele diferențieri: categoria funcțională actuală include doar arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie situate pe stațiuni de bonitate superioară și mijlocie (considerate ca fiind stațiuni cu condiții normale de regenerare), pe când precedenta categorie corespondentă, include toate speciile de stejari (stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gârniță, cer, gorun etc.), din zona de câmpie, indiferent de bonitatea stațională, respectiv de condițiile de regenerare (Dănescu et al 2010);
– categoria funcțională 1.3.d (TIV), în care se reglementează procesul de producție lemnoasă, are corespondent, în precedenta zonare, tot categoria funcțională 1.3.d (TII), exclusă de la reglementarea procesului de producție lemnoasă;
– categoriile funcționale 1.3.e și 1.3.g nu au suferit modificări;
– categoria funcțională 1.3.f (TII) include lizierele situate de-a lungul trupurilor de pădure din zona de câmpie și coline joase și are corespondent în zonarea precedentă, categoria funcțională 1.3.k (TII), cu mențiunea că, în actuala zonare, lățimea benzilor este de 30 m și nu 20 m;
– categoria funcțională 1.3.h (TII) include arborete situate în condiții foarte grele de regenerare și are corespondent în zonarea precedentă, categoria funcțională 1.3.f (TII), cu mențiunea că din actuala zonare dispare sintagma ,,de mare altitudine” ceea ce dă posibilitatea includerii, nu doar a arboretelor din zona de munte ci a arboretelor din toate zonele geomorfologice (câmpie, deal, munte), situate în condiții foarte grele de regenerare;
– categoria funcțională 1.3.i (TI) include jnepenișurile, incluse în regim de ocrotire integrală și are corespondent în zonarea precedentă, categoria funcțională 1.1.i- jnepenișurile din jurul golurilor alpine (TII), incluse în regim de conservare deosebită;
– categoria funcțională 1.3.j (TII) include arboretele situate în zone cu atmosferă puternic poluată și are corespondent în zonarea precedentă, categoria funcțională 1.3.h (TII), fără a fi o echivalență totală între cele două categorii funcționale: categoria funcțională actuală se referă la arboretele situate în zone cu atmosferă puternic poluată în timp ce categoria funcțională precedentă se referă la pădurile din zone cu atmosferă poluată ,, ….cu referire la zona puternic și mediu vătămată”;
– categoria funcțională 1.3.k (TIII) include arboretele situate în zone cu atmosferă slab și mediu poluată și are corespondent în zonarea precedentă, categoria funcțională 1.3.i (TIII), fără a fi echivalență totală între cele două categorii funcționale: actuala categorie funcțională se referă la arboretele situate în zone cu atmosferă slab și mediu poluată, în timp ce precedenta categorie funcțională se referă la pădurile din zone cu atmosferă poluată ,, …. cu referire la zona slab vătămată”;
– categoria funcțională 1.3.l (TII) include arboretele din jurul depozitelor de steril, cenușă şi alte reziduuri, în situațiile în care pericolul degradării mediului este evident și are corespondent în zonarea precedentă categoria funcțională 1.3.j (TII), cu mențiunea că din actuala zonare dispare sintagma ,,pe o rază de 2 km” și apare precizarea că se delimitează benzi de pădure constituite din primul rând de parcele întregi din jurul depozitelor;
– categoria funcțională 1.3.m (TII) include pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale și are corespondent în zonarea precedentă, categoria funcțională 1.3.b (TII), cu mențiunea că din actuala zonare dispare sintagma ,,pe o distanță de 15 km” și apare precizarea că se includ arboretele limitrofe Mării Negre şi lacurilor litorale situate la o distanță de până la 10 km de acestea;
– categoria funcțională 1.3.n (TIII) include doar arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie, și are corespondent, în precedenta zonare, categoria funcțională 1.3.c păduri de stejari din zonele de câmpie supuse regimului de conservare (TII), cu precizările menționate anterior.
Tab. 1.1.3. Corespondenta între zonarea funcțională din normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, ediția 1987, și cea din ordinul ministerului apelor și pădurilor nr. 766/23.07.2018. Grupa I. Păduri cu funcții speciale de protecție, Subgrupa 1.3. Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici naturali sau antropici, funcții predominant climatice
| Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, 1987 | Ordinul MAP nr. 766/23.07.2018 | Obs. | ||||
| CatF | Denumire | TipF | CatF | Denumire | TipF | |
| 1.3.a | Păduri de stepă, cele de la limita dintre stepă și silvostepă, cu excepția zăvoaielor și pădurilor de luncă din aceste zone. | T III | 1.3.a | Arboretele din stepă şi silvostepă cu condiții grele de regenerare, cu excepția zăvoaielor şi pădurilor de luncă din aceste zone | T II | Se trece din TIII în TII și se include și zona de silvostepă, nu doar tranziția |
| 1.3.c | Pădurile de stejari din zonele de câmpie, supuse regimului de conservare. | T II | 1.3.b | Arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie, cu condiții grele de regenerare | T II | Se poate încadra și la1.3.c și 1.3.n, după caz |
| 1.3.c | Pădurile de stejari din zonele de câmpie, supuse regimului de conservare | T II | 1.3.c | Arboretele de stejar pufos şi brumăriu, din silvostepă, cu condiții grele de regenerare | T II | Se poate încadra și la1.3.b și 1.3.n, după caz |
| 1.3.d | Benzile de pădure constituite dintr-un rând de parcele situate în jurul bazinetelor de retenție, a iazurilor și heleșteielor. | T II | 1.3.d | Benzile de pădure situate în jurul bazinelor de retenție a iazurilor şi heleșteielor | T IV | Se trece din TII in TIV |
| 1.3.e | Perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole, căilor de comunicație, obiectivelor industriale și a localităților. | T II | 1.3.e | Perdelele forestiere de protecție | T II | |
| 1.3.k | Lizierele situate de-a lungul trupurilor de pădure din zonele de câmpie și coline joase pe o lățime de până la 20 m. | T II | 1.3.f | Lizierele situate de-a lungul trupurilor de pădure din zona de câmpie şi coline joase | T II | |
| 1.3.g | Trupurile de pădure dispersate, cu suprafețe sub 100 ha, situate în zona de câmpie. | T III | 1.3.g | Arboretele din trupuri dispersate, situate în zona de câmpie | T III | |
| 1.3.f | Pădurile situate la mare altitudine în condiții foarte grele de regenerare (găuri de ger, stațiuni cu vânturi reci). | T II | 1.3.h | Arboretele situate în condiții foarte grele de regenerare | T II | Se elimină limitarea de ,,mare altitudine,, |
| 1.1.i | Jnepenișurile din jurul golurilor alpine. | T II | 1.3.i | Jnepenișuri | T I | Se trece din TII în TI |
| 1.3.h | Pădurile situate în zone cu atmosfera puternic și mediu poluată, la care efectul noxelor industriale, a fost determinat prin studii de specialitate avizate de Ministerul Silviculturii. | T II | 1.3.j | Arboretele situate în zone cu atmosferă puternic poluată | T II | Se trece de la poluare mediu-puternică la poluare puternică |
| 1.3.i | Pădurile situate în zone cu atmosfera slab poluată, la care efectul noxelor industriale, a fost determinat prin studii de specialitate avizate de Ministerul Silviculturii. | T III | 1.3.k | Arboretele situate în zone cu atmosferă slab şi mediu poluată | T III | Se trece de la poluare slabă la poluare slab-medie |
| 1.3.j | Benzile de pădure din vecinătatea depozitelor de steril, cenușă și alte reziduuri, în situațiile în care pericolul degradării mediului înconjurător este evident. | T II | 1.3.l | Arborete din jurul depozitelor de steril, cenușă şi alte reziduuri, în situațiile în care pericolul degradării mediului este evident | T II | |
| 1.3.b | Pădurile situate în vecinătatea Mării Negre și a lacurilor litorale, pe o distanță de 15 km. | T II | 1.3.m | Pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale | T II | |
| 1.3.c | Pădurile de stejari din zonele de câmpie, supuse regimului de conservare. | T II | 1.3.n | Arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie | T III | Se poate încadra si la1.3.b și 1.3.c, după caz |
| CatF: categorie funcțională, TipF: tipul funcțional, Obs: observații |
Subgrupa 1.4. Păduri cu funcții de protecție, predominant sociale
– denumirea subgrupei a fost schimbată în ,,păduri cu funcții de protecție, predominant sociale”, din ,,păduri cu funcții de recreere”;
– categoria funcțională 1.4.a (TII) include arboretele constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaționale și are corespondent în zonarea precedentă categoria funcțională 1.4.a (TII), cu mențiunea că în actuala zonare se precizează tipurile de păduri de recreere: ,,păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaționale”;
– categoria funcțională 1.4.b nu a suferit modificări;
– categoria funcțională 1.4.c (TII) include arboretele din jurul stațiunilor balneoclimaterice, climaterice şi al sanatoriilor de importanță națională stabilite de autoritatea publică centrală pentru sănătate și are corespondent în zonarea precedentă categoriile funcționale 1.4.c (TII) și 1.4.d (TIII), cu mențiunea că în actuala zonare se introduce noțiunea de ,,importanță națională stabilite de autoritatea publică centrală pentru sănătate”, a stațiunilor și sanatoriilor, în timp ce precedenta zonare funcțională le diferenția în funcție de intensitatea funcțională: ,,foarte ridicată” pentru categoria 1.4.c și ,,medie și ridicată” pentru categoria 1.4.d;
– categoria funcțională 1.4.d (TIII) are corespondent în precedenta zonare funcțională categoria 1.4.h (TIV) cu deosebirea că se trece, în prezent, la tipul funcțional TIII, din tipul funcțional TIV;
– categoria funcțională 1.4.e (TII) are corespondent în precedenta zonare funcțională categoria 1.4.i (TII) cu deosebirea că se trece, în prezent, la încadrarea benzilor de pădure constituite din subparcele, față de precedenta zonare funcțională care încadra benzile de pădure constituite din parcele întregi;
– categoria funcțională 1.4.f (TIV) include benzile de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicații, altele decât cele prevăzute la categoria funcțională 1.4.e și are corespondent în precedenta zonare funcțională categoria 1.4.i (TIV) cu deosebirea că se trece, în prezent, la încadrarea benzilor de pădure constituite din subparcele, față de precedenta zonare funcțională care încadra benzile de pădure constituite din parcele întregi;
– categoria funcțională 1.4.g (TII) include arboretele din trupuri de pădure esențiale pentru păstrarea identității culturale a comunităților locale și nu are corespondent direct în precedenta zonare funcțională, putând fi încadrate, după caz, arboretele din precedenta categorie funcțională 1.4.e;
– categoria funcțională 1.4.h (TII) are corespondent în zonarea precedentă categoria 1.4.k (TII) și nu a suferit modificări de conținut;
– categoria funcțională 1.4.i (TIV) are corespondent în zonarea precedentă categoria 1.4.j (TIV) și face precizarea expresă privind încadrarea, în prezent, doar a arboretelor din complexele de vânătoare şi crescătoriile de vânat autorizate;
– dispar din actuala zonare funcțională, categoriile funcționale precedente: 1.4.e (TII), 1.4.g (TII) și 1.4.f (TII).
Tab. 1.1.4. Corespondenta între zonarea funcțională din normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, ediția 1987, și cea din ordinul ministerului apelor și pădurilor nr. 766/23.07.2018. Grupa I. Păduri cu funcții speciale de protecție; Subgrupa 1.4. Păduri cu funcții de protecție, predominant sociale
| Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, 1987 | Ordinul MAP nr. 766/23.07.2018 | Obs. | ||||
| CatF | Denumire | TipF | CatF | Denumire | TipF | |
| 1.4.a | Păduri-parc și alte păduri de recreere de intensitate funcțională foarte ridicată, stabilite de Ministerul Silviculturii. | T II | 1.4.a | Arboretele constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaționale | T II | |
| 1.4.b | Pădurile din jurul Municipiului București, al celorlalte municipii, orașelor și comunelor, precum și pădurile situate în perimetrul construibil al acestora, care se delimitează ținându-se seama de următoarele criterii. | T III | 1.4.b | Arboretele din jurul localităților, precum şi arboretele din intravilan | T III | |
| 1.4.c | Pădurile din jurul stațiunilor balneoclimaterice, sanatoriilor de intensitate funcțională foarte ridicată, stabilite prin studii de specialitate, avizate de Ministerul Silviculturii. | TII | 1.4.c | Arboretele din jurul stațiunilor balneoclimaterice, climaterice şi al sanatoriilor de importanță națională stabilite de autoritatea publică centrală pentru sănătate | T II | Se trece din TII sau TIII, în TII |
| 1.4.d | Pădurile din jurul stațiunilor balneoclimaterice și climaterice și al sanatoriilor, de intensitate funcțională medie și ridicată stabilite prin studii de specialitate, avizate de Ministerul Silviculturii. | T III | ||||
| 1.4.h | Pădurile situate la o distanță de până la 2 km față de comunele din regiunea de câmpie şi de coline joase, în suprafață de până la 50 ha. | T IV | 1.4.d | Arboretele din trupuri de pădure de până la 50 ha, situate la o distanță de până la 2 km față de localitățile din zona de câmpie şi de coline joase | T III | Se trece din TIV în TIII |
| 1.4.i | Benzile de pădure constituite din parcele întregi, situate de-a lungul șoselelor turistice de importanță deosebită, internațională și națională, prevăzute în amenajamentele silvice, precum și cele ce se vor stabili prin studii speciale aprobate de Ministerul Silviculturii (TII). Arboretele situate de-a lungul celorlalte căi de comunicație de interes turistic se vor menține în aceiași categorie funcțională, încadrându-se în (TIV). | T II | 1.4.e | Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicații de importantă națională şi internațională | T II | Se poate încadra și la 1.4.f, după caz |
| 1.4.i | Benzile de pădure constituite din parcele întregi, situate de-a lungul șoselelor turistice de importanță deosebită, internațională și națională, prevăzute în amenajamentele silvice, precum și cele ce se vor stabili prin studii speciale aprobate de Ministerul Silviculturii (TII). Arboretele situate de-a lungul celorlalte căi de comunicație de interes turistic se vor menține în aceiași categorie funcțională, încadrându-se în (TIV). | T IV | 1.4.f | Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicații, altele decât cele prevăzute la categoria funcțională 1.4.e | T IV | Se poate încadra și la 1.4.e, după caz |
| – | – | – | 1.4.g | Arboretele din trupuri de pădure esențiale pentru păstrarea identității culturale a comunităților locale | T II | Categorie funcțională nouă, fără corespondent direct în precedenta; pot fi încadrate arboretele din categoria precedentă 1.4.e, după caz; |
| 1.4.k | Pădurile care protejează obiective speciale, stabilite cu avizul de Ministerul Silviculturii. | T II | 1.4.h | Arboretele din păduri care protejează obiective speciale | T II | |
| 1.4.j | Pădurile de interes cinegetic deosebit, stabilite de Ministerul Silviculturii. | TIV | 1.4.i | Arboretele din complexe de vânătoare şi crescătorii de vânat autorizate, destinate creșterii intensive a vânatului, în scopul recreerii prin vânătoare | T IV | |
| 1.4.e | Pădurile de interes social din jurul monumentelor de cultura arheologică, de arhitectură, istorice si de artă plastică, stabilite în raport cu importanța obiectivului respectiv. | TII | – | – | – | Dispare |
| 1.4.g | Pădurile din jurul întreprinderilor agricole de stat și a stațiunilor de mecanizarea agriculturii situate pe o raza de 1 km și în suprafață de până la 50 ha, în situațiile în care îndeplinesc și funcții speciale de agrement. | TII | – | – | – | Dispare |
| 1.4.f | Benzile de pădure din jurul hotelurilor, motelurilor, cabanelor turistice, campingurilor și taberelor de pionieri cu caracter permanent, cu o suprafață de până la 50 ha. | TII | – | – | – | Dispare |
| CatF: categorie funcțională, TipF: tipul funcțional, Obs: observații |
Subgrupa 1.5. Păduri de interes științific, de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier și a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită
– denumirea subgrupei a fost completată cu sintagma ,,…. și a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită”;
– categoriile funcționale actuale: 1.5.a (TII), 1.5.b (TIII) și 1.5.c (T(I) includ arborete cuprinse în rezervațiile naturale care în zonarea precedentă erau incluse în categoria 1.5.c (TI); în prezent diferențierea încadrării arboretelor în cele 3 categorii funcționale actuale se face funcție de specificul managementului rezervației: management activ ce vizează conservarea (1.5.a ), valorificarea durabilă (1.5.b) sau cu regim strict de protecție (1.5.c);
– categoria funcțională 1.5.d nu a suferit modificări;
– categoria funcțională 1.5.e (TII) nu are corespondent în zonarea precedentă; punctual, de la caz la caz, poate avea corespondent în zonarea precedentă categoria 1.5.l (TIII);
– categoria funcțională 1.5.f (TI), nu a suferit modificări;
– categoria funcțională 1.5.g (TII sau TIV) include arboretele în care sunt amplasate suprafețe experimentale pentru cercetări forestiere de durată, neconstituite în rezervații științifice și față de precedenta zonare funcțională trece din tipul funcțional TII, în tipul funcțional TIV sau TII, după caz;
– categoria funcțională 1.5.h (TII) include arboretele constituite ca rezervații seminologice și are corespondent în precedenta zonare funcțională, tot categoria 1.5.h (TII);
– categoria funcțională 1.5.i (TII), nu a suferit modificări;
– categoria funcțională 1.5.j (TI) include arboretele din păduri virgine și nu are corespondent în precedenta zonare funcțională; categoria funcțională actuală a fost introdusă în sistemul zonării funcționale prin ordinul 3397/2012;
– categoria funcțională 1.5.k (TII), nu a suferit modificări;
– categoria funcțională 1.5.l (TII) include arboretele din păduri destinate conservării resurselor genetice și are corespondent în precedenta zonare funcțională, categoria 1.5.h (TII);
– categoria funcțională 1.5.n (TIII) include arboretele constituite ca zonă tampon pentru resurse genetice forestiere și are corespondent în precedenta zonare funcțională, categoria 1.5.l (TIII);
– categoria funcțională 1.5.o (TII) include arboretele din păduri cvasivirgine și nu are corespondent în precedenta zonare funcțională; categoria funcțională actuală a fost introdusă în sistemul zonării funcționale prin ordinul 3397/2012;
– categoria funcțională 1.5.p (TII) include arboretele incluse în păduri naturale seculare de valoare deosebită și are corespondent în precedenta zonare funcțională, categoria 1.5.j (TII);
– apar în actuala zonare funcțională, categorii funcționale noi: 1.5.m (TII), 1.5.q (TIV), 1.5.r (TIV), 1.5.s (TIV), 1.5.t (TIV) și 1.5.u (TII);
– dispare din actuala zonare funcțională, categoria funcțională precedentă: 1.5.e (TI).
Tab. 1.1.5. Corespondenta între zonarea funcțională din normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, ediția 1987, și cea din ordinul ministerului apelor și pădurilor nr. 766/23.07.2018. Grupa I. Păduri cu funcții speciale de protecție; Subgrupa 1.5. Păduri de interes științific, de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier și a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită
| Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, 1987 | Ordinul MAP nr. 766/23.07.2018 | Obs. | ||||
| CatF | Denumire | TipF | CatF | Denumire | TipF | |
| 1.5.c | Rezervații naturale, ce cuprind suprafețe de teren și de ape (din fondul forestier), de întinderi variate, destinate conservării unor medii de viață a genofondului și ecofondului forestier, constituite potrivit ”Legii privind protecția mediului înconjurător”. | T I | 1.5.a | Arboretele cuprinse în rezervații naturale cu management activ ce vizează conservarea | T II | Se diferențiază încadrarea funcție de specificul rezervației |
| 1.5.b | Arboretele cuprinse în rezervații naturale cu management activ ce vizează valorificarea durabilă | TIII | ||||
| 1.5.c | Arboretele cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție | T I | ||||
| 1.5.d | Rezervații științifice, ce includ suprafețe de teren și de ape (din fondul forestier), de întinderi variate, destinate cercetărilor științifice de specialitate și conservării fondului genetic autohton, constituite potrivit ”Legii privind protecția mediului înconjurător”. | T I | 1.5.d | Arboretele din păduri constituite în rezervații științifice | T I | |
| – | – | – | 1.5.e | Arboretele constituite în zone de protecție a monumentelor naturii | T II | Categorie funcțională nouă sau poate avea corespondent în 1.5.l. |
| 1.5.f | Monumente ale naturii, reprezentând asociații sau specii de plante și animale pe cale de dispariție, arbori seculari, fenomene geologice unice, precum și locuri fosilifere din fondul forestier, constituite potrivit ”Legii privind protecția mediului înconjurător”. | T I | 1.5.f | Arboretele declarate monumente ale naturii | T I | |
| 1.5.g | Pădurile – pacelele sau părți de parcele constituite ca unități amenajistice distincte – în care sunt amplasate suprafețe experimentale pentru cercetări forestiere de durată, neconstituite în rezervații științifice. | T II | 1.5.g | Arboretele în care sunt amplasate suprafețe experimentale pentru cercetări forestiere de durată, neconstituite în rezervații științifice | T II sau T IV | Se trece din TII, in TII sau TIV |
| 1.5.h | Pădurile stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe forestiere și conservării genofondului forestier, stabilite de Ministerul Silviculturii, neincluse în rezervații constituite potrivit ”Legii privind protecția mediului înconjurător”. (categoriile a.f.). | T II | 1.5.h | Arboretele constituite ca rezervații seminologice | T II | Se poate încadra si la 1.5.l, după caz |
| 1.5.i | Zonele de pădure destinate ocrotirii unor specii din fauna indigenă (zonele de rotire a cocoșului de munte, cele de ocrotire a caprei negre) sau colonizată (mufloni, capra ibex etc) și zonele bârlogurilor de urs, constituite ca atare prin Ministerul Silviculturii. | T II | 1.5.i | Arboretele destinate protecției unor specii ocrotite din faună | T II | |
| – | – | – | 1.5.j | Arboretele din păduri virgine | T I | Categorie funcțională nouă, introdusă prin ordinul 3397/2012 |
| 1.5.k | Pădurile dendrologice şi arboretum-urile. | T II | 1.5.k | Arboretele din parcuri dendrologice şi arboretumuri | T II | |
| 1.5.h | Pădurile stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe forestiere și conservării genofondului forestier, stabilite de Ministerul Silviculturii, neincluse în rezervații constituite potrivit ”Legii privind protecția mediului înconjurător”(categoriile a.f.). | T II | 1.5.l | Arboretele din păduri destinate conservării resurselor genetice | T II | Se poate încadra și la 1.5.h, după caz |
| – | – | – | 1.5.m | Plantaje | T II | Categorie funcțională nouă |
| 1.5.l | Pădurile constituite ca zone de protecție (zona tampon) a rezervațiilor din parcurile naționale și a altor rezervații. | TIII | 1.5.n | Arboretele constituite ca zona tampon pentru resurse genetice forestiere | T III | Se poate încadrași la 1.5.e, după caz |
| – | – | – | 1.5.o | Arboretele din păduri cvasivirgine | T I | Categorie funcțională nouă, introdusă prin ordinul 3397/2012 |
| 1.5.j | Păduri seculare de valoare deosebită, precum și porțiunile de pădure cu specii forestiere rare: (tisă, zâmbru, castan comestibil, alun turcesc, liliac ș.a) delimitate ca atare prin amenajamentele silvice și aprobate de Ministerul Silviculturii. | TII | 1.5.p | Arboretele incluse în păduri naturale seculare de valoare deosebită | T II | |
| – | – | – | 1.5.q | Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar şi specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitară în scopul conservării habitatelor (din rețeaua ecologică Natura 2000 – SCI) | T IV | Categorie funcțională nouă |
| – | – | – | 1.5.r | Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua ecologică Natura 2000 – SPA) | T IV | Categorie funcțională nouă |
| – | – | – | 1.5.s | Arboretele incluse în zonele umede de importantă internaţională (situri RAMSAR) | T IV | Categorie funcțională nouă |
| – | – | – | 1.5.t | Arboretele din păduri constituite în coridoare ecologice | T IV | Categorie funcțională nouă |
| – | – | – | 1.5.u | Arboretele din ecosisteme forestiere rare, amenințate sau periclitate | T II | Categorie funcțională nouă |
| 1.5.e | Rezervații peisagistice, în care sunt cuprinse asociații de vegetație sau forme de relief de mare valoare estetică din fondul forestier, prin care se urmărește conservarea frumuseților naturii, constituite conform ”Legii privind protecția mediului înconjurător”. | TI | – | – | – | Dispare |
| CatF: categorie funcțională, TipF: tipul funcțional, Obs: observații |
Subgrupa 1.6. Păduri cu funcții speciale pentru conservarea și ocrotirea biodiversității
– se introduce subgrupa 1.6 păduri cu funcții speciale pentru conservarea şi ocrotirea biodiversității, subgrupă ce nu exista în precedenta zonare funcțională;
– categoriile funcționale actuale: 1.6.a (TI), 1.6.b (TI) și 1.6.c (TII) includ arborete din parcurile naționale care în zonarea precedentă erau incluse în categoria 1.5.a (TI); în prezent diferențierea încadrării arboretelor în cele 3 categorii funcționale actuale se face funcție de prevederile planurilor de management: în zonă de protecție strictă (TI), zonă de protecție integrală (TI) și zonă de conservare durabilă constituită din primul rând de parcele limitrofe zonei de protecție strictă/integrală (TII);
– categoria funcțională 1.6.d (TIII) include arboretele existente în planurile de management în zona de conservare durabilă a parcurilor naționale, cu excepția celor incluse în categoria 1.6.c și are corespondent în precedenta zonare funcțională, categoria 1.5.l (TIII);
– categoria funcțională 1.6.e (TIV) include arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de dezvoltare durabilă și are corespondent în precedenta zonare funcțională, categoria 1.5.l (TIII);
– categoriile funcționale actuale: 1.6.f (TI), 1.6.g (TI), 1.6.h (TIII) și 1.6.i (TIV) includ arborete din parcurile naturale care în zonarea precedentă erau incluse în categoria 1.5.b (TIII); în prezent diferențierea încadrării arboretelor în cele 4 categorii funcționale actuale se face funcție de prevederile planurilor de management: în zonă de protecție strictă (TI), zonă de protecție integrală (TI), zonă de management durabil (TIII) și zonă de dezvoltare durabilă a ariei naturale protejate (TIV);
– apar în actuala zonare funcțională, categorii funcționale noi: 1.6.j (TI), 1.6.k (TIII), 1.6.l (TIV), 1.6.m (TI), 1.6.n (TII), 1.6.0 (TIII), 1.6.p (TIV), 1.6.q (TI) și 1.6.r (TIII).
Tab. 1.1.6. Corespondenta între zonarea funcțională din normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, ediția 1987, și cea din ordinul ministerului apelor și pădurilor nr. 766/23.07.2018. Grupa I. Păduri cu funcții speciale de protecție; Subgrupa 1.6. Păduri cu funcții speciale pentru conservarea şi ocrotirea biodiversității
| Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, 1987 | Ordinul MAP nr. 766/23.07.2018 | Obs. | ||||
| CatF | Denumire | TipF | CatF | Denumire | TipF | |
| Subgrupa 1.6. – Păduri cu funcții speciale pentru conservarea şi ocrotirea biodiversității | ||||||
| 1.5.a | Parcuri naționale, care cuprind suprafețe de teren și de ape din fondul forestier, ce păstrează nemodificat cadrul natural cu flora și fauna s.a., destinate conservării ecofondului și genofondului, cercetării științifice, recreației și turismului, constituite potrivit ”Legii privind protecția mediului înconjurător”. | T I | 1.6.a | Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție strictă | T I | Se diferențiază încadrarea funcție de zonarea internă a parcului național |
| 1.6.b | Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală | T I | ||||
| 1.6.c | Arboretele din parcurile naționale din zona de conservare durabilă constituite din primul rând de parcele limitrofe zonei de protecție strictă/integrală | T II | ||||
| 1.5.l | Pădurile constituite ca zone de protecție (zone tampon) a rezervațiilor din parcurile naționale și a altor rezervații. | TIII | 1.6.d | Arboretele incluse prin planurile de management în zona de conservare durabilă a parcurilor naționale, cu excepția celor incluse în categoria 1.6.c | T III | |
| 1.5.l | Pădurile constituite ca zone de protecție (zone tampon) a rezervațiilor din parcurile naționale și a altor rezervații. | TIII | 1.6.e | Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de dezvoltare durabilă | T IV | |
| 1.5.b | Parcuri naturale, care cuprind suprafețe de teren din fondul forestier în care se urmărește menținerea peisajului natural existent și a folosințelor actuale, cu posibilități de restrângere în viitor a acestor folosințe, constituite potrivit ”Legii privind protecția mediului înconjurător”. | TIII | 1.6.f | Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție strictă | T I | Se diferențiază încadrarea funcție de zonarea internă a parcului național |
| 1.6.g | Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală | T I | ||||
| 1.6.h | Arboretele incluse în zona de management durabil al parcurilor naturale | T III | ||||
| 1.6.i | Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de dezvoltare durabilă a ariilor naturale protejate | TIV | ||||
| – | – | – | 1.6.j | Arboretele din geoparcuri, incluse prin planurile de management, în zona de protecție strictă a ariilor naturale protejate | T I | Categorie funcțională nouă |
| – | – | – | 1.6.k | Arboretele din geoparcuri, cuprinse în zona tampon | T III | Categorie funcțională nouă |
| – | – | – | 1.6.l | Arboretele din geoparcuri incluse, prin planurile de management, în zona de dezvoltare durabilă a ariilor naturale protejate | T IV | Categorie funcțională nouă |
| – | – | – | 1.6.m | Arboretele din rezervații ale biosferei incluse în zona strict protejată | T I | Categorie funcțională nouă |
| – | – | 1.6.n | Arboretele din rezervațiile biosferei, incluse în zona tampon | T II | Categorie funcțională nouă | |
| – | – | – | 1.6.o | Arboretele din rezervațiile biosferei, incluse în zona de reconstrucție ecologică | T III | Categorie funcțională nouă |
| – | – | – | 1.6.p | Arboretele din rezervațiile biosferei, incluse în zona de dezvoltare durabilă | T IV | Categorie funcțională nouă |
| – | – | – | 1.6.q | Arboretele din siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO, incluse în zona strict protejată | T I | Categorie funcțională nouă |
| – | – | – | 1.6.r | Arboretele din siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO, altele decât cele incluse în categoria funcțională 1.6.q | T III | Categorie funcțională nouă |
| CatF: categorie funcțională, TipF: tipul funcțional, Obs: observații |
Grupa a II-a. Păduri cu funcții de producție și protecție
– categoria funcțională actuală 2.1.a (TV) include arboretele destinate să producă, în principal, arbori groși şi foarte groși de calitate superioară, în vederea producerii de lemn de rezonanță şi claviatură, care are corespondent în zonarea precedentă categoria funcțională 2.1.a (TV);
– categoria funcțională actuală 2.1.b (TV) include arboretele destinate să producă, în principal, lemn gros şi foarte gros pentru furnire estetice şi tehnice care are corespondent în zonarea precedentă categoria funcțională 2.1.a (TV);
– categoria funcțională actuală 2.1.c (TVI) include arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea, care are corespondent în zonarea precedentă categoria funcțională 2.1.b (TVI);
– categoria funcțională actuală 2.1.d (TVI) include arboretele destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subțiri pentru celuloză, construcții rurale şi alte produse din lemn, care are corespondent în zonarea precedentă categoria funcțională 2.1.c (TVI).
Tab. 1.1.7. Corespondenta între zonarea funcțională din normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, ediția 1987, și cea din ordinul ministerului apelor și pădurilor nr. 766/23.07.2018. Grupa a II-a. Păduri cu funcții de producție și protecție
| Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, 1987 | Ordinul MAP nr. 766/23.07.2018 | Obs. | ||||
| CatF | Denumire | TipF | CatF | Denumire | TipF | |
| Grupa a II-a. Păduri cu funcţii de producţie şi protecţie | ||||||
| 2.1.a | Păduri destinate să producă, în principal, arbori groși și de calitate superioară, în vederea obținerii de lemn pentru furnire estetice și tehnice, precum și lemn de rezonanță şi claviatură. | T V | 2.1.a | Arboretele destinate să producă, în principal, arbori groși şi foarte groși de calitate superioară, în vederea producerii de lemn de rezonanță şi claviatură | T V | Se diferențiază încadrarea funcție de sortimentul țel |
| 2.1.b | Arboretele destinate să producă, în principal, lemn gros şi foarte gros pentru furnire estetice şi tehnice | T V | ||||
| 2.1.b | Păduri destinate să producă, în principal, arbori groși şi de calitate superioară pentru lemn de cherestea. | T VI | 2.1.c | Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea | T VI | |
| 2.1.c | Păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii și subțiri pentru pentru celuloză, construcții rurale și alte utilizări. | T VI | 2.1.d | Arboretele destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subțiri pentru celuloză, construcții rurale şi alte produse din lemn | T VI | |
| CatF: categorie funcțională, TipF: tipul funcțional, Obs: observații |
3. Concluzii
Corespondența între sistemul românesc de zonare funcțională utilizat, până în prezent, în baza Normelor tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor din anul 1987 și cel promovat prin Ordinul Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 766/23.07.2018 (tabelele 1.1.1- 1.1.7) facilitează inginerilor din domeniul amenajării pădurilor încadrarea corespunzătoare a arboretelor în noul sistem funcțional. Se trece astfel, de la precedentul sistem funcțional caracterizat prin cinci subgrupe în grupa I funcțională și 55 categorii funcționale și grupa a II-a funcțională cu trei categorii funcționale, la actualul sistem funcțional caracterizat prin șase subgrupe în grupa I funcțională și 83 categorii funcționale și grupa a II-a cu patru categorii funcționale.
Actualul sistem de zonare funcțională urmărește implementarea în amenajarea pădurilor a modificărilor survenite în domeniul ariilor naturale protejate, în regimul de protecție al acestora precum și actualizarea, cu preluarea adecvată din edițiile precedente, a noilor realități existente în domeniul silvic și a rezultatelor cercetărilor științifice efectuate în ultima perioadă.
Noul sistem de zonare funcțională ia în considerare toate categoriile de arii naturale protejate existente în rețeaua națională de arii protejate:
-de interes național: rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, parcuri naturale;
– de interes internațional: rezervații ale biosferei- UNESCO, rezervații ale patrimoniului Universal, situri RAMSAR, geoparcuri;
-de interes comunitar: situri de importantă comunitară (SCI), arii de protecție specială (avifaunistică) (SPA).
Mai mult, noul sistem de zonare funcțională, diferențiază intensitatea funcțională pentru fiecare tip de arie naturală protejată, în raport de regimul de protecție instituit în interiorul acesteia prin legislație/planurile de management.
Apariția a șase subgrupe funcționale în noul sistem de zonare funcțională, față de cinci subgrupe existente în precedentul sistem de zonare, este datorată multitudinii categoriilor funcționale aferente subgrupei a cincea, consecință a numărului mare de categorii de arii naturale protejate existente în prezent în legislația națională, a diversificării regimurilor de protecție interioară a ariilor naturale protejate si a limitării actualului sistem de zonare funcțională de a cuprinde toate categoriile funcționale identificate pentru subgrupa a cincea, într-o singură subgrupă funcțională. De aceea, rațiunea de a mai crea încă o subgrupă funcțională tine mai mult de structura actuală a sistemului de zonare funcțională, de grupare echilibrată a categoriilor funcționale pe subgrupe si mai puțin de existența argumentelor științifice în disjungerea subgrupei a cincea in două subgrupe noi. În noua conjunctură a sistemului actual de zonare cu șase subgrupe, pentru a stabili funcția prioritară în cazul arboretelor care îndeplinesc două sau mai multe funcții, considerăm oportună următoarea ordine de importanță: funcția pentru conservarea și ocrotirea biodiversității; funcția de interes științific, de ocrotire a genofondului și a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită; funcția de protecție a terenurilor și solurilor, funcție predominant pedologică; funcția de protecție, predominant socială; funcția de protecție a apelor, funcție predominant hidrologică; funcția de protecție contra factorilor climatici naturali sau antropici, funcție predominant climatică.
Noul sistem de zonare funcțională ține cont de diversitatea și multitudinea obiectivelor de protejat, respectiv de telurile de protecție atribuite, în prezent, pădurilor din România și răspunde în totalitate cerințelor actuale de gospodărire durabilă a pădurilor. Acesta cuprinde și precizări concrete referitoare la elementele avute în vedere la încadrarea funcțională a arboretelor, facilitând încadrarea corespunzătoare pe categorii funcționale a arboretelor.
Prin introducerea noului sistem de zonare funcțională în amenajarea pădurilor considerăm necesară revizuirea procedurilor de evaluare de mediu pentru aprobarea amenajamentelor silvice, în sensul integrării acesteia în procesul de elaborare a amenajamentului silvic, ca parte integrantă a acestuia, și rezolvarea problematicii respective prin prisma trinomului existent în filozofia amenajamentului: obiective ecologice – țeluri de protecție – zonare funcțională (funcție).
Bibliografie
Bončina A, Simončič T, Rosset C, 2019. Assessment of the concept of forest functions in Central European forestry. Environmental Science & Policy. 99:123-35.
Brockerhoff EG, Barbaro L, Castagneyrol B, Forrester DI, Gardiner B, González-Olabarria JR, Lyver PO, Meurisse N, Oxbrough A, Taki H, Thompson ID, 2017. Forest biodiversity, ecosystem functioning and the provision of ecosystem services. Biodiversity and Conservation, 26: 3005–3035.
Carcea F, 1961. În legătură cuamenajarea pădurilor virgine și cvasivirgine. Revista Pădurilor, 5.
Carcea F, 1972. Metoda de amenajare apădurilor. IITEAA București.
Dănescu F, Costăchescu C, Mihăilă E, 2010. Sistematica stațiunilor forestiere. Ed. Silvică.
Felipe-Lucia MR, Soliveres S, Penone C, Manning P, van der Plas F, Boch S, Prati D, Ammer C, Schall P, Gossner MM, Bauhus J, 2018. Multiple forest attributes underpin the supply of multiple ecosystem services. Nature Communications. 16; 9(1):4839.
Giurgiu V, Pătrăşcoiu N, 1978. Polifuncționalitatea ecosistemelor forestiere și clasificarea lor funcțională. În Polifuncționalitatea ecosistemelor forestiere. Univ. Brașov, 85-93.
Giurgiu V, Pătrăşcoiu N, 2003. Cu privire la amenajarea teritorială prin amenajament a pădurilor. În Giurgiu V (red.) Silvologie, vol. III A, Ed. Academiei Române.
Giurgiu V, Dissescu R et al. 1987. Structuri optime pentru pădurile de protecție. Anele ICAS, Seria a II-a.
Giurgiu V, 1982. Pădurea și viitorul. Ed. Ceres, București.
Giurgiu V, 1988. Amenajarea pădurilor cu funcții multiple. Ed. Ceres, București.
Giurgiu V, 1994. Cercetări privind zonarea funcțională a pădurilor. ICAS.
Gustafsson L, Baker SC, Bauhus J, Beese WJ, Brodie A, Kouki J, Lindenmayer DB, Lõhmus A, Martínez Pastur G, Messier C, et al. 2012. Retention forestry to maintain multifunctional forests: A world perspective. BioScience 62: 633–645.
Heinrichs S, Ammer C, Mund M, Boch S, Budde S, Fischer M, Müller J, Schöning I, Schulze ED, Schmidt W, Weckesser M, 2019. Landscape-scale mixtures of tree species are more effective than stand-scale mixtures for biodiversity of vascular plants, bryophytes and lichens. Forests; 10(1):73.
HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Monitorul Oficial, Partea I, nr. 707 din 05 august 2004.
Kohm KA, Franklin JF, 1997. Creating a Forestry for the 21st Century: The Science of Ecosystem Management; Island Press: Washington, DC, USA.
Legea 158/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Monitorul oficial nr. 581 din 9 iulie 2018.
MAP, 2018. Norme tehnice din 23 iulie 2018 privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier. Ministerul Apelor şi Pădurilor, Monitorul Oficial nr. 730 din 23 august 2018.
OM 1672/2000. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor (Norma 5). Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
OM 444/1986. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor (Norma 5). Ministerul Silviculturii.
OM 251/1987. Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, ediția a-II-a (Norma 3). Ministerul Silviculturii.
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Monitorul Oficial, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, cu modificările și actualizările ulterioare.
Petraru TG, 1888. Amenajarea pădurilor statului și aplicarea amenajamentelor. Revista Pădurilor 9: 257-260.
Popescu-Zeletin I, 1954. Principiile zonării funcționale a pădurilor. Revista Pădurilor 3.
Popescu-Zeletin I, 1973. Amenajarea și gospodărirea polifuncțională a pădurilor.Revista Pădurilor 2.
Rucăreanu N, 1967. Amenajarea pădurilor. Ed. Agro-Silvică, București.
Leahu I, 2001. Amenajarea pădurilor. Ed. Didactică și Pedagogică, București.
Legea nr. 59/1935 pentru pădurile necesare apărării naționale. Monitorul Oficial nr. 88 din 13 Aprilie 1935.
Seceleanu I, 2012. Amenajarea pădurilor. Organizare și conducere structurală. Ed. Ceres, București.
Seidl R, Rammer W, Jäger D, Currie WS, Lexer MJ, 2007. Assessing trade-offs between carbon sequestration and timber production within a framework of multi-purpose forestry in Austria. For. Ecol. Manag., 248: 64–79.
Soliveres S, van der Plas F, Manning P, Prati D, Gossner MM, Renner SC, et al, 2016. Biodiversity at multiple trophic levels is needed for ecosystem multifunctionality. Nature, 536: 456-459.
Yoshida T, Naito S, Nagumo M, Hyodo N, Inoue T, Umegane H, Yamazaki H, Miya H, Nakamura F, 2017. Structural complexity and ecosystem functions in a natural mixed forest under a single-tree selection silviculture. Sustainability, 9(11), 2093.
Zandersen M, Termansen M, 2012. TEEB Nordic case: Assessing recreational values of Danish forests to guide national plans for afforestation. In: Kettunen M, Vihervaara P, Kinnunen S, D’Amato D, Badura T, Argimon M, Ten Brink P (eds) Socio-economic importance of ecosystem services in the Nordic Countries—Scoping assessment in the context of The Economics of Ecosystems and Biodiversity (TEEB). Nordic Council of Ministers, Copenhagen.
Abstract
Correspondence between the Romanian forest functional zonation system used from 1987 and 2018
For the implementation in management planning activity the forest functional zonation system promoted by the Order no 766/23.07.2018 of the Ministry of Water and Forests, it is necessary to establish the relationships between the actual and previous systems. The present analyse puts in evidence the modifications occurred in the actual system and realises the correlation between the two functional systems.
Keywords: forest management planning, forest functions, technical norms in silviculture, forest protection services, forest management goals.